Sarpele de Clive Cussler

Stau acum şi mă gândesc dacă eu anul acesta am început să citesc romane scrise de Clive Cussler. Şi cum îmi este lene să stau şi să mai caut în arhiva de pe Goodreads, o să plec de la ideea că da, anul acesta am început cu Clive Cussler. Chiar prima recenzie de pe acest blog a fost pentru Aurul spartanilor.

Şarpele (în engleză Serpent) inaugurează o nouă serie scrisă în colaborare cu mai mulţi autori. Buuun.
De ce m-am apucat de romanul acesta?
Simplu. Urmau sărbătorile şi ştiam că o să cam stau în casa de Crăciun (nu îmi place să ies în oraş de Crăciun, refuz mereu invitaţiile în oraş în prima zi, care e timp petrecut cu familia) şi voiam să citesc ceva uşor şi care mă ţină în priză. Şi cum anul acesta am rupt normă la Rodica Ojog Brasoveanu (nu o să termin nici în 2015 pentru că încă mai am câteva romane de-ale ei pe care nu le-am citit - vreo trei chiar dacă mă uit în bibliotecă pentru că am rafturile cu cărţi chiar lângă birou), am zis să încerc un Cussler.


Ştiam ce urma să primesc: formula (extremly good guys vs. megalomanic villan), acţiune şi aventură. Perfect! Alte aşteptări nu aveam - Să fim serioşi, cine se aşteaptă de la Cussler să fie ca Nabokov sau oricare al scriitor mare. Revin, totuşi.

Ce are romanul acesta?
1. Formula - aplicată că de obicei ceea ce face lectura cu adevărat plăcută. Pentru mine un autor care are o formulă pe care o pune în practică cu fiecare roman nu este ceva de rău, din contră, este un scriitor care şi-a găsit publicul ţintă şi scrie pentru el şi pentru fanii săi. E fascinant să îi vezi pe unii scriitori de succes (oameni care sar de 20 de milioane de dolari făcuţi într-un an) cum se cataloghează că storytellers şi nu writers (vezi interviuri cu James Patterson - 94 de milioane de dolari anul trecut). Chiar am penalizat romanul acesta ca nu respecta formula.

2. Acţiune, dar pe alocuri. Aici a fost şi marea mea mirare. Mă aşteptam ca Şarpele să fie un roman de aventuri şi să mă zăpăcească cu toate peripeţiile prin care trec personajele. Nu mă înţelegeţi greşit, există aventura, dar dozată, ceea ce face că romanul să fie un pic mai slow paced decât mă aşteptam.

3. Scriitura. E un roman în care scriitura aminteşte mult mai mult de romanele de început ale lui Clive Cussler. Sunt unele pasaje care mi-au adus aminte de Inca Gold (Aurul incaşilor tradus la noi de rao) şi care a fost un roman de aventuri nemaipomenit.

În concluzie. Am dat doar trei stele pe Goodreads şi asta doar pentru că formula este respectată... alte motive, adică cele două puncte, mi-au întărit ratingul ( să fim serioşi, pentru formula dădeam doar 2 stele). Pentru zile de stat în casă şi de plictiseală, Şarpele e a good choice.

ŞARPELE de Clive Cussler
traducere de Gabriel Stoian
Rao, 508 p. 
2009